TEZAUR ROMÂNESC – CĂLĂTORIE PRIN MUNTENIA

Acasă în Starchiojd, Cristian Mușa, cercetător etnocoreolog și țăran totodată, povestește cum parcursul său vast universitar și profesional nu a făcut decât să-l aducă din ce mai aproape de satul natal. Cristian ne prezintă colecția personală de textile din casa părintească, colecția etnografică a școlii și pe un consătean cu renume, deținător al titlului de Tezaur Uman Viu, rapsodul popular Moise Țeavă. Împreună cu acesta, discută despre munca de reconstituire și păstrare a jocurilor tradiționale, precum “Mușamaua”.

Doi instructori de dansuri populare, unul cu mulți ani de activitate în spate și celălalt la început de drum, povestesc despre provocările meseriei lor din prezent. Considerând că esențial unei educații folclorice bune este autenticitatea și totodată țintind spre performanță, aceștia au realizat un proiect amplu de cercetare în regiune, editând un volum ce aduce împreună melodii și dansuri tradiționale. Dintre acestea, prezintă “Hora dreaptă” și “Ghimpele”.

Daniel Trifu, interpret vocal cunoscut în zona Ialomiței, și Nicolae Iancu, maestru coregraf ce a performat în toată lumea cu ansamblurile sale, reflectează la schimbările prin care trec cântecele și dansurile tradiționale în procesul de prezentare și popularizare a acestora. Creativitatea începe acolo unde cercetarea își atinge limitele.

Povestea Nadiei Voica și a mamei ei, ambele cadre didactice, demonstrează că reactivarea culturii tradiționale se poate întâmpla, uneori, mai simplu decât credem. Căutând activități pentru elevi și având cunoștințe despre dansurile tradiționale din regiune, cele două au format un ansamblu cu două grupe de dansatori copii și adolescenți. La scurt timp, din dorința de a-i vedea îmbrăcați în costum tradițional la spectacole, mamele performerilor au reînceput să coasă ii, reluând tradiția șezătorilor.

Cu o istorie remarcabilă a călușarilor, susținută de atestări documentare complexe, satul Mârghia era amenințat, ca multe alte comunități din țară, de dispariția mărcilor culturale locale. Filmul prezintă munca Asociației Civice Pro Mârghia în reconstituirea cetei de călușari și susținerea acesteia, oferind un exemplu de bune practici apropiat atât de sufletul comunității, cât și de politicile actuale de salvgardare a patrimoniului.

Eduard Zidaru, muzician și Constantin Dogaru, muzician și dansator împărtășesc tradițiile locale, însă felul în care au ajuns să le învețe diferă radical. Eduard se prezintă ca urechist și autodidact, iar Constantin a trecut printr-o mulțime de etape de formare, inițial pentru a deveni dansator, apoi pentru a fi maestru coregraf. Chiar dacă drumurile lor sunt atât de diferite, cei doi au în comun pasiunea și curiozitatea vizavi de tradiție.